Comuna Berzasca

Arheologii continua sapaturile la una dintre cele mai importante descoperiri dacice din afara Muntilor Orastiei: cetatea din Covasna, unde s-ar afla si un templu antic. Legenda spune ca in interiorul cetatii ar fi o pivnita in care se gaseste un tezaur foarte mare.

O echipa coordonata de dr. Viorica Crisan, de la Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, va relua saptamana aceasta sapaturile arheologice la cetatea dacica din Valea Zanelor-Covasna, obiectivul campaniei fiind scoaterea la lumina a unui templu descoperit in urma cu aproape trei ani.

Potrivit acesteia, templul se aseamana cu unul dintre cele existente la Sarmizegetusa Regia si este o raritate pentru cetatile din afara Muntilor Orastiei.

Este posibil sa fi fost folosit de daci pentru a aduce ofrande zeilor, in interiorul acestuia fiind gasite foarte multe oase de animale si vase, in special cesti de opait, dar si margele si alte piese de podoaba, fabricate din chihlimbar si sticla, fibule, pandantive, catarame, varfuri de sageti, pinteni, etc.

Cetatea a fost ridicata in urma cu aproape 2000 de ani, iar potrivit arheologilor este una dintre cele mai mari cetati dacice din afara Muntilor Orastiei, fiind inconjurata de patru terase fortificate cu ziduri de piatra inalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.

“Sunt patru terase si platoul, deci cinci randuri de fortificatii (…) A existat o gandire destul de unitara a arhitectilor si constructorilor daci pentru alegerea locurilor acestor cetati, au ales munti care din doua sau trei parti sa fie greu accesibili, au ales zone in care sa existe piscuri inalte care sa ii apere de intemperii, dar si de vizitatori nedoriti si care sa le asigure o vizibilitate foarte buna asupra unei zone vaste. Cetatea de la Covasna indeplineste toate conditiile, pe o portiune de doua treimi este extrem de abrupta si greu accesibila, de aici se vede toata depresiunea Targu Secuiesc, toata valea Raului Negru, cu vizibilitate buna spre celelalte cetati din zona, spre Tusnad si spre depresiunea Brasovului”, a mai spus Viorica Crisan.

Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsa o importanta comoara, dar specialistii nu pot confirma acest lucru.

“Da, se spune ca in interiorul cetatii ar fi o pivnita in care se gaseste un tezaur foarte mare (…) Sigur, sunt multe legende care vorbesc despre comori, dar eu cred ca cea mai mare comoara sunt informatiile pe care, pana la urma, cetatea ni le da, legate de modul de lucru la vremea respectiva. Cetatea a presupus un efort urias ca sa fie ridicata (…), putem vorbi de un intreg munte taiat si fortificat. (…) Nu stim daca a fost ultimul refugiu al lui Decebal, noi am vrea sa fie asa, dar nu avem nicio dovada. stim ca Decebal s-a indreptat catre o cetate din Est, dar este greu de spus daca a fost cetatea de la Covasna sau nu, si nici numele cetatii deocamdata nu il stim”, a mai spus aceasta.

Primele campanii de sapaturi arheologice la cetatea din Covasna au fost facute cu ajutorul armatei, pana in anul 2003, cand echipa a fost formata din tineri din zona, pasionati de istorie.

Un fragment din bordul unei ambarcatiuni otomane datand cel mai probabil din secolul al XVIII-lea a fost descoperit saptamana aceasta in Dunare, pe raza comunei Sfantu Gheorghe din Tulcea.

Fragmentul, potrivit unui comunicat difuzat de Directia Judeteana pentru Cultura, a fost descoperit si recuperat din Dunare in timpul unei operatiuni de dragare. Primele cercetari efectuate de Directia Judeteana pentru Cultura si Institutul de Cercetari Eco-Muzeale releva ca epava din care provine fragmentul dateaza cel mai probabil din secolul al XVIII-lea, desi este plauzibila si o datare in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, iar starea buna de conservare a artefactului este in masura sa ofere informatii stiintifice despre navigatia la gurile Dunarii din acea perioada.
‘Avem de a face cu o descoperire exceptionala, in primul rand prin prisma raritatii acestui gen de bunuri arheologice – pana in prezent unicat in sectorul Dunarii Inferioare’, se arata in comunicatul semnat de directorul DJC, Iulian Vizauer, conform Agerpres.

Bunul arheologic descoperit intamplator va intra in proprietatea publica a statului si urmeaza sa fie dat in administrarea unei institutii de specialitate pana in momentul preluarii artefactul urmand sa ramana in custodia Primariei comunei Sfantu Gheorghe.

‘Artefactul este susceptibil de a face parte din categoria Tezaur – bunuri culturale de importanta exceptionala’, se mai arata in comunicat.

Fragmentul de barca este in prezent pazit in permanenta inclusiv de Garda de Coasta, fiind luate masuri de protectie impotriva variatiilor de umiditate si temperatura. Acesta urmeaza sa fie transportat la Tulcea pentru operatiuni si tratamente de conservare primara.